<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"><channel><title><![CDATA[Kosovo e Serbia]]></title><description><![CDATA[Articole]]></description><link>http://www.kosovo.ro/</link><copyright><![CDATA[Copyright Kosovo e Serbia]]></copyright><generator>Kosovo.ro</generator><item><title><![CDATA[XL Report: Kosovo - can you imagine?]]></title><description><![CDATA[  Kosovo represents the sum of Serbian
tragedies which unfolded throughout its centurieslong history. The
world is turning a blind eye to a 21st century pogrom.                    ]]></description><pubDate>Tue, 22 Dec 2009 03:56:23 +0000</pubDate><link>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/xl-report-kosovo-can-you-imagine/</link><guid>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/xl-report-kosovo-can-you-imagine/</guid></item><item><title><![CDATA[Audierile în cadrul CIJ privind independenţa Kosovo s-au încheiat]]></title><description><![CDATA[Curtea Internaţională de Justiţie a încheiat vineri examinarea legalităţii declarării în mod unilateral a independenţei provinciei sârbe Kosovo şi urmează să emită un aviz consultativ, fiind sesizată în acest sens de Adunarea Generală a ONU la cererea Serbiei.    "Curtea va începe să delibereze", a semnalat, pentru AFP, serviciul de presă al CIJ, principalul organ judiciar al Naţiunilor Unite, cu sediul la Haga.    Avizul, care nu are caracter de constrângere, va fi redactat în lunile următoare de către cei 15 judecători ai CIJ şi va fi citi apoi în şedinţă publică, potrivit aceleiaşi surse.    Belgradul a afirmat la începerea audierilor, la 1 decembrie, că declaraţia de independenţă a Kosovo este "o provocare pentru ordinea juridică fondată pe principiul suveranităţii statelor".    "Independenţa Kosovo este ireversibilă şi va rămâne aşa", a asigurat la rândul său ministrul kosovar de externe, Skender Hyseni. El a primit sprijinul SUA, care au rugat Curtea să o declare "conformă cu dreptul internaţional" şi au prezentat-o ca un factor de stabilizare a Balcanilor.    La rândul ei, Rusia, aliat al Serbiei, a pledat pentru reluarea negocierilor privind statutul Kosovo, notează Agerpres.&nbsp;
]]></description><pubDate>Mon, 14 Dec 2009 04:04:58 +0000</pubDate><link>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/audierile-in-cadrul-cij-privind-independenta-kosovo-sau-incheiat/</link><guid>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/audierile-in-cadrul-cij-privind-independenta-kosovo-sau-incheiat/</guid></item><item><title><![CDATA[România a pledat pentru integritatea Serbiei la Haga]]></title><description><![CDATA[
România a pledat, ieri, la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), pentru integritatea teritorială a Serbiei şi, deci, împotriva independenţei provinciei Kosovo.    Pledoaria României „a fost un exerciţiu bun", a declarat, pentru „Adevărul", Bogdan Aurescu (secretar de stat în MAE), care a prezentat poziţia românească la Haga, alături de Cosmin Dinescu. „Au fost două puncte centrale în pledoaria României: ideea că secesiunea de tip unilateral e contrară dreptului internaţional şi că dreptul de autodeterminare nu e valabil în această speţă", a mai explicat Aurescu.    „Ar însemna că orice provincie, district, judeţ sau chiar cel mai mic cătun din orice margine a oricărui stat ar avea permisiunea dreptului internaţional să îşi declare independenţa şi să obţină secesiunea. (...) Această concluzie nu poate fi acceptată", a pledat Aurescu la CIJ.    Deşi SUA au cerut tuturor statelor, înainte de audieri, să recunoască independenţa, nu au existat „presiuni" din partea delegaţiei americane.    „Poziţia României faţă de Kosovo este respectată ca atare. Este cunoscut de altfel interesul României pentru stabilitate", a mai explicat, pentru „Adevărul", Bogdan Aurescu. România şi-a armonizat argumentaţia juridică împreună cu partea sârbă, dar şi cu delegaţiile spaniolă, cipriotă şi ale altor state UE care au aceeaşi poziţie în dosarul Kosovo. Nu însă şi cu Rusia şi China, deşi şi aceste state susţin integritatea teritorială a Serbiei.    Audierile de la CIJ au un rol pur consultativ, statele exprimându-şi doar punctul de vedere asupra legalităţii proclamării independenţei provinciei Kosovo. Procesul a fost declanşat la CIJ ca urmare a sesizării Adunării Generale a ONU în octombrie 2008, la iniţiativa Serbiei. SUA şi 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au recunoscut deja independenţa Kosovo.&nbsp;
]]></description><pubDate>Mon, 14 Dec 2009 03:59:26 +0000</pubDate><link>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/romania-a-pledat-pentru-integritatea-serbiei-la-haga/</link><guid>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/romania-a-pledat-pentru-integritatea-serbiei-la-haga/</guid></item><item><title><![CDATA[Bulgaria a infipt Serbiei cutitul in spate]]></title><description><![CDATA[
Presa de la Belgrad a criticat dur Bulgaria pentru ca oficiali de la Sofia au sustinut decizia de declarare a independentei provinciei Kosovo. "Bulgaria ne-a injunghiat din nou pe la spate", titreaza ziarul "Politika", referindu-se la audierile desfasurate la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, unde delegatia bulgara si-a manifestat sustinerea pentru independenta regiunii Kosovo. Delegatia sarba se bazeaza pe sprijinul reprezentantilor din Romania, China, Rusia, Spania si Cipru.    Agentia bulgara de presa BGNES prezinta un&nbsp; articol publicat sambata de cotidianul belgradean "Politika", care comenteaza pe marginea audierilor ce au loc la Haga in legatura cu independenta Kosovo. In cursul audierilor desfasurate intre 1 si 11 decembrie, Curtea Internationala de la Haga dezbate independenta Kosovo si va decide daca oficialii albanezi de la Pristina au respectat legile internationale atunci cand au declarat unilateral independenta provinciei, la 17 februarie 2008.    Potrivit ziaristilor sarbi, Bulgaria a injunghiat Serbia in spate "asa cum a facut-o de multe ori de-a lungul istoriei". Delegatia sarba la Haga, condusa de Dusan Batakovici, a criticat Bulgaria pentru ca "a aparat decizia de declarare a independentei" Kosovo.    Ziarul sarb aminteste faptul ca delegatul bulgar, Zlatko Dimitrov, a facut parte din echipa emisarului special al ONU pentru Kosovo, Marti Ahtisaari, care a dat "unda verde" autoritatilor de la Pristina pentru a declara independenta regiunii.    "Chiar si Albania a manifestat o pozitie anti-sarbeasca mai blanda decat Dimitrov", se scrie in "Politika".    Ziarul de la Belgrad afirma ca delegatia sarba se bazeaza la Haga pe sprijinul reprezentantiilor din Romania, China, Rusia, Spania si Cipru.
]]></description><pubDate>Mon, 14 Dec 2009 03:56:51 +0000</pubDate><link>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/bulgaria-a-infipt-serbiei-cutitul-in-spate/</link><guid>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/bulgaria-a-infipt-serbiei-cutitul-in-spate/</guid></item><item><title><![CDATA[Trafic de organe umane intre Kosovo si Albania]]></title><description><![CDATA[      Trafic de organe umane între Kosovo şi Albania: 400 de persoane răpite      
  Organizaţia nonguvernamentală pentru drepturile omului Human Rights Watch atrage atenţia asupra traficului de organe umane dintre Kosovo şi Albania, afirmând că deţine informaţii despre cel puţin 400 de persoane răpite din provincia separatistă a Serbiei şi transportate ulterior în Albania, în timpul războiului din 1998-1999, anunţă Tanjung.  
  "  Cerem atât autorităţilor din Kosovo şi din Albania, cât şi celor mai importante instituţii internaţionale să ajute la lămurirea&nbsp; evenimentelor privind soarta acestor oameni  ", a declarat reprezentanta organizaţiei, Vanda Trosinska, pentru BBC News.  
  Trosinska a subliniat importanţa acestui caz, având în vedere faptul că presupusul trafic cu fiinţe umane pentru organe a avut loc după înfiinţarea autorităţilor internaţionale din Kosovo.    Aceastra a asigurat că există suficiente dovezi pentru demararea unei investigaţii şi a indicat că şi Consiliul Europei se ocupă în prezent de această problemă în Kosovo.    O delegaţie de cinci membri a Consiliului Europei însărcinată cu investigarea acuzaţiilor de trafic de organe aparţinând unor sârbi şi alţi nealbanezi din Kosovo şi din nordul Albaniei, şi-a încheiat, marţi, vizita de două zile la Belgrad, urmând să se îndrepte miercuri spre Pristina.    Sursa:   Adevărul    ]]></description><pubDate>Sat, 08 Aug 2009 06:00:01 +0000</pubDate><link>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/trafic-de-organe-umane-intre-kosovo-si-albania/</link><guid>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/trafic-de-organe-umane-intre-kosovo-si-albania/</guid></item><item><title><![CDATA[Criminalul de razboi Agim Ceku a fost eliberat de Bulgaria la presiunile Statelor Unite]]></title><description><![CDATA[        Bulgaria l-a eliberat ieri seara pe criminalul de razboi Agim Ceku,
fost premier al provinciei separatiste Kosovo si "general" UCK, in urma
presiunilor SUA. Ceku a fost retinut marti, in timp ce intra in
Bulgaria din Macedonia, in baza unui mandat international emis de
Interpol la cererea Serbiei, care a solicitat imediat extradarea
fostului comandant al trupelor teroriste albaneze UCK pentru a fi
judecat pentru crime de razboi.        Ceku a explicat in fata Curtii de la
Sofia ca Tribunalul de la Haga a investigat deja crimele din regiune si
a identificat persoanele responsabile, iar el nu se afla printre
acestea. Avocatii lui au prezentat o scrisoare din partea actualului
premier, tot fost sef UCK, Hashim Thaci, prin care se confirma ca Ceku
este "membru al comunitatii diplomatice" si o alta din partea
Natiunilor Unite in care se afirma ca retinutul se afla "sub
jurisdictia administratiei interimare a ONU in Kosovo" - UNMIK.
Totodata, fostul ministru de externe al Bulgariei, Solomon Passy, a
declarat ca el l-a invitat oficial la Sofia pe Ceku.  
    Statele Unite au cerut Bulgariei sa ignore cererea de extradare a Serbiei si mandatul Interpol. Ce mizerie!    Articol preluat de pe blogul dlui. Victor Roncea.      ]]></description><pubDate>Fri, 26 Jun 2009 06:25:54 +0000</pubDate><link>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/criminalul-de-razboi-agim-ceku-a-fost-eliberat-de-bulgaria-la-presiunile-statelor-unite/</link><guid>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/criminalul-de-razboi-agim-ceku-a-fost-eliberat-de-bulgaria-la-presiunile-statelor-unite/</guid></item><item><title><![CDATA[CRIMINALUL UCK Agim Ceku a fost arestat in Bulgaria]]></title><description><![CDATA[  IV.2.11 Statul Kosovo – un scenariu „made in USA”            Războiul
civil care a avut ca scop autoproclamarea statului independent Kosovo
se încadrează în tipologia “noilor războaie”, în care cel puţin o parte
beligerantă nu se angajează vizibil şi explicit în conflict. Amorsarea
tensiunilor a fost regizată şi realizată în etape, prin mijloacele
secrete ale spionajului şi subversiunii.  Într-o primă fază, au fost
realizate şi dezvoltate, sub un aşa-zis control rezonabil, conexiunile
clanurilor mafiote albaneze la reţelele internaţionale ale
criminalitaţii organizate, prin a căror logistică subterană s-au
asigurat resursele şi condiţiile necesare războiului: banii,
propaganda, contextul local, pretextele, armele şi combatanţii.  
          Animozităţile
istorice dintre albanezi şi sârbi au fost “privatizate” de către
clanurile mafioto-teroriste. Acestea au pus stăpânire pe regiune şi au
făcut legea în Kosovo. Secretarul de Stat al S.U.A., Madleine Albricht
şi alţi oficiali ai Administraţiei de la Washington au calificat, fără
rezerve, “Armata de Eliberare din Kosovo” (U.C.K.) drept organizaţie
teroristă, ale cărei acte criminale, violente şi dezordini nu pot fi
tolerate. Ulterior, însă, această luare de poziţie avea să fie uitată,
iar între secretarul de stat şi Hasim Thaci (  foto  ),
“comandantul înalt şi deşirat, în vârstă de douăzeci şi nouă de ani”1
al teroriştilor U.C.K. s-au stabilit relaţii speciale, care în anumite
privinţe nu au scăpat comentariilor ironice vehiculate în mediile
diplomatice.   În a doua etapa, crima organizată, comunităţile
albaneze de pretutindeni, reţele ale Jihadului Islamic, state arabe
fundamentaliste şi servicii secrete şi-au dat mâna pentru a crea din
U.C.K. o forţă aptă să riposteze armatei regulate şi politiei sârbe.  În
a treia etapa, cca. 10.000 de „voluntari” cu experienţă în Războiul
Sfânt Islamic („Jihad”) din Orientul Mijlociu, Afganisatn, Iran şi
Libia, precum şi foşti combatanţi musulmani din Bosnia şi Herţegovina
au fost puşi sub comanda instructorilor militari recrutaţi din rândul
ofiţerilor de naţionalitate albaneză ori religie musulmană excluşi din
armata iugoslavă.  Cea de-a patra etapă, a fost cea a războiului civil.  În
a cincea etapă, după marginalizarea moderatului Ibrahim Rugova şi
alegerea de către reprezentanţii albanezi la Conferinţa de la
Rambouillet a lui Hasim Thaci ca lider al delegaţiei, S.U.A. vor
credita U.C.K.-ul şi-i va arăta calea de urmat pentru a se transforma
în mişcare politică. Delegaţia albanezilor din Kosovo era „un grup
pestriţ”, “nici unul dintre ei nu mai participase la o negociere
complexă, cu siguranţă nu la una pe scena mondială, şi existau încă
multe dezacorduri (…)”1  Pentru a face faţă situatiei, Hasim Thaci,
”lipsit de experienţă, încăpăţânat, dar şi dornic de a fi pe plac”, a
acceptat “o mică echipă de consilieri din exterior, inclusiv fostul
ambasador American Morton Abramowitz”, prieten de o viaţă al doamnei
secretar de stat. Madleine Albright s-a întâlnit cu Thaci şi în
particular “într-o cameră de la subsol în care era curent. (subsolul
castelului din Rambouillet)”.2  Hasim Thaci a fost persoana cea mai
dificilă pe tot parcursul negocierilor. Nu era capabil să abordeze
problemele punctuale. El nu putea să decidă nimic independent. Era
permanent conexat într-o reţea de convorbiri telefonice internaţionale,
cu tot felul de „figuri enigmatice din exterior…”, notează Madleine
Albright.  Acordul de la Rambouillet a putut fi încheiat doar în
condiţiile în care s-a recurs la o stratagemă de a-l scoate pe Thaci
din sală în momentul redactării finale. Toţi ceilalţi membri ai
delegaţiei au ajuns la un consens, iar declaraţia a fost trimisă
miniştrilor de externe ai Grupului de Contact şi dată publicităţtii sub
semnătura lui Veton Surroi.  În etapa a şasea, a avut loc războiul
N.A.T.O. împotriva Serbiei, al doilea, după cel din Bosnia, din istoria
de o jumătate de secol a Alianţei. Mecanismele militare şi de
informaţii de sub comanda supremă a generalului american Wesley Clark
au funcţionat depăşite de realităţi. Fără influenţa ruşilor asupra lui
Milošević, aventura N.A.T.O. în Balcanii Adriatici se transforma
într-un eşec lamentabil.  În etapa a şaptea, forţele militare
internaţionale de sub autoritatea O.N.U., favorizează anularea „de
facto” a frontierei dintre Albania şi provincia Kosovo, izolând, în
schimb, Kosovo de Serbia. Sub supravegherea pasivă a forţelor
internaţionale, albanezii kosovari extremişti continuă distrugerea
vestigiilor din patrimoniul cultural-religios ale sârbilor.  În etapa
a opta, în Kosovo se construieşste şi amplasează cea mai mare bază
militară americană externă, după războiul din Vietnam.  În etapa a
noua, urmând consilierea doamnei secretar de stat, Hasim Thaci a reuşit
metamorfozarea organizaţiei paramilitare teroriste U.C.K. în partid
politic democrat .  În a zecea etapă, se edifică instituţiile
viitorului stat Kosovo, care se autoproclamă independent împotriva
principiilor dreptului international.    Extras din:  *  TRAIAN VALENTIN PONCEA  AUREL I. ROGOJAN  *    ISTORIE GEOPOLITICĂ ŞI SPIONAJ ÎN BALCANII DE VEST    *  ORIGINILE, EVOLUŢIA ŞI ACTIVITATEA STRUCTURILOR SECRETE DE INFORMAŢII ÎN SPAŢIUL ETNICO-GEOGRAFIC AL SLAVILOR MERIDIONALI  *  IUGOSLAVIA VERSUS ROMÂNIA ÎN RĂZBOIUL DIN UMBRĂ  *  EDITURA PROEMA  *    SUMAR:    CUVÂNT ÎNAINTE 9  CAPITOLUL I 11  CADRUL ISTORIC, GEOPOLITIC ŞI GEOSTRATEGIC. PRIMELE STRUCTURI INFORMATIVE 11  I.1. Date generale privind Peninsula Balcanică. Localizare geografică şi originea numelui 11  I.2. Coordonate istorice. Crearea primelor formaţiuni politice sud-slave în Balcanii de Vest 13  I.2.1. Slovenia 16  I.2.2. Serbia 17  I.2.3. Croaţia (Hrvatska) 20  I.2.4. Bosnia şi Herţegovina 21  I.2.5. Macedonia 23  I.2.6. Albania 25  I.3. Romanitatea sud-dunăreană 27  I.4. Cucerirea otomană şi consecinţele ei pentru popoarele din Balcani 29  I.5. Evoluţia teritoriilor balcanice la sfârşitul evului mediu şi în epoca modernă 32  I.5.1.Migrări şi emigrări în Balcani 33  I.5.2. Lupta de emancipare naţională în Balcanii de Vest. «Chestiunea orientală», mişcarea ilirică şi iugoslavismul 34  I.5.3. Croaţia (Hrvatska). Evoluţia spre modernitate a Croaţiei 38  I.5.4. Rezistenţa antiotomană şi evoluţia Muntenegrului 39  I.5.5. Lupta de eliberare a Bosniei. „Colonizarea“ şi islamizarea provinciei 42  I.5.6. Kosovo – „Vechea Serbie“ 43  I.5.7.Evoluţia Albaniei 44  I.5.8. Crearea Serbiei moderne 49  I.6. Primele structuri informative sârbeşti 51  I.6.1. Dregătoriile secrete ale ţarului Ştefan Dušan 51  I.6.2. Structurile informative secrete sârbe în perioada luptei de eliberare antiotomană 52  I.6.3.„Liktors“- Poliţia informaţiilor secrete 52  I.6.4. Departamentul pentru Activitatea de Poliţie Confidenţială 54  I.7. Structurilor informative în perioada Regatului Sârb modern 54  I.7.1. Serviciul de Informaţii al Armatei Sârbe 55  I.7.2. Conspiraţia anti-Obrenović. Implicarea Serviciului Secret al Armatei în comploturi şi acţiuni naţionaliste 56  I.7.3 .Serbia, serviciile de informaţii şi „criza balcanică“ din anii 1912-1913 58  I.7.4. Atentatul de la Sarajevo – pretext al Primului Război Mondial 61  CAPITOLUL II 67  EVOLUŢIA POLITICĂ ŞI PRIMELE STRUCTURI DE INFORMAŢII DIN IUGOSLAVIA MODERNĂ 67  II.
1. Evoluţia politică a spaţiului iugoslav după primul război mondial.
Constituirea Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor. Iugoslavia
interbelică 67  II. 2. Mica Înţelegere şi Pactul Înţelegerii Balcanice – acorduri de securitate colectivă antirevizioniste 70  II. 3. Criza internă din Iugoslavia interbelică. 72  II.3.1.Lovitura de stat a regelui Alexandru – „actul de naştere“ al Iugoslaviei 73  II.3.2. Asasinarea regelui Alexandru al Iugoslaviei 74  II.3.3.
Aderarea (de o zi) Iugoslaviei la Pactul Tripartit. Lovitura de stat a
generalului Mirković. Agresiunea Germaniei. Rezistenţa antifascistă 77  II. 4. Structurile informative iugoslave în perioada interbelică 81  II.4.1. Direcţia Securităţii Statului era structurată pe trei departamente şi mai multe secţii, după cum urmează: 82  II.4.2. Direcţia Securităţii Publice (Departamentul Administrativ), cu: 84  II.
5. Structurile de informaţii iugoslave după disoluţia sângeroasă a
Regatului Iugoslaviei, în timpul celui de-al II-lea Război Mondial şi
în primii ani postbelici 85  II.5.1. Structurile informative iugoslave în timpul celui de-al doilea război mondial şi în primii ani postbelici 85  CAPITOLUL III 93  STUCTURILE INFORMATIVE ALE IUGOSLAVIEI ÎN PERIOADA RĂZBOIULUI RECE 93  III. 1. Serviciul securităţii statului 93  III.
1. 1. Crearea Serviciului de Securitate a Statului („Uprava Državna
Bezbednosti“-„U.D.B.“). Principalele sale direcţii de acţiune 93  III.2. Evoluţia sistemului informativ represiv al securităţii Iugoslaviei. Structură, organizare şi direcţii de acţiune 96  III.2.1. Serviciul de Securitate a Statului (U.D.B.) 97  III.2.2. Serviciul de Informaţii al Armatei (O.U.) 99  III.2.3.Restructuările serviciilor de informaţii iugoslave din anii ’60. Crearea S.D.B.-ului 100  III.3. Operaţiuni executive externe ale S.D.B. în timpul Războiului Rece 101  CAPITOLUL IV 106  DISOLUŢIA STATALĂ A FEDERAŢIEI IUGOSLAVE 106  IV.1. Premisele destrămării federaţiei iugoslave 106  IV.2. Contextul geopolitic al disoluţiei Iugoslaviei 109  IV.2.1 Secesiunea Sloveniei şi Croaţiei 110  IV.2.2 Războaiele civile din Croaţia, Bosnia şi Herţegovina 112  IV.2.3 Actori externi ai dezmembrării Iugoslaviei 113  IV.2.4. Internaţionalzarea conflictelor din spaţiul ex-iugoslav 120  IV.2.5. Islamism versus ortodoxism 127  IV.2.6. Pacea iluzorie a acordurilor de la Dayton şi Paris 130  IV.2.7 Kosovo – Scenarii vechi pentru evenimente noi 131  IV.2.8 Intervenţia internaţională în Kosovo – al II-lea război al N.A.T.O. din istoria de cincizeci de ani ai Alianţei 133  IV.2.9. Spionaj american la Belgrad – trădarea generalului Momčilo Perišić 138  IV.2.10 Parlamentul european acordă provinciei Kosovo independenţă supravegheată 142  IV.2.11 Statul Kosovo – un scenariu „made in USA” 146  CAPITOLUL V 149  DE LA SECURITATEA FEDERŢIEI IUGOSLAVE LA SERVICIILE DE INFORMAŢII ALE STATELOR SUCCESOARE 149  V.1.Structurile de informaţii unionale 149  V.2 Serviciile de informaţii şi securitate ale Republicii Serbia 150  V.3. Sistemul de securitate al „Micii Iugoslavii“ 151  V.4. Reforma sistemului de securitate al „Micii Iugoslavii“ după „deceniul Milošević“ 152  V.5. Reforma instituţional-juridică a serviciilor de securitate  155  V.6. Serviciile de informaţii ale Uniunii Serbia şi Muntenegru 159  V.7. Ultima reorganizare a serviciilor de informaţii şi securitate înainte de dizolvarea Uniunii Serbia şi Muntenegru 163  V.8 Serviciile secrete paralele din Kosovo 164  V.9. Sistemul securităţii naţionale al Serbiei 165  V.10. Serviciile de Informaţii ale Macedoniei 167  V.11. Serviciile de informaţii ale Croaţiei 171  V.12. Serviciile de informaţii ale Sloveniei 177  V.13. Serviciile de informaţii ale Bosniei-Herţegovinei 180  V.14. Constituţia Kosovo si sistemul de securitate 183  CAPITOLUL VI 184  IUGOSLAVIA VERSUS ROMÂNIA ÎN RĂZBOIUL DIN UMBRĂ 184  VI. 1. Scurt istoric al sârbilor din România 184  VI.2. Primele acţiuni informativ-contrainformative semnificative ale Serbiei pe spaţiul românesc (1878-1918) 185  VI.3.
Acţiuni ale serviciilor de informaţii iugoslave pe spaţiul românesc în
perioada interbelică şi în timpul războiului. Atragerea minorităţii
sârbo-croate la acţiuni antistatale 187  VI.4. Acţiuni în România ale structurilor informative secrete ale rezistenţei iugoslave 195  VI.5. România – ţintă inamică a spionajului iugoslav în perioada 1945-1960 204  VI.6. Evoluţii ale acţiunilor spionajului iugoslav în România în perioada 1960-1989 222  VI.6.1. Raporturile româno-iugoslave în intervalul 1960-1989 222  VI.6.2. Reluarea ofensivei spionajului iugoslav în România după moartea lui Tito 228  VI.6.3. Implicarea serviciilor de informaţii iugoslave în evenimentele de la Timişoara şi Bucureşti din decembrie 1989 233  VI.7. Acţiuni de spionaj iugoslave pe spaţiul românesc după evenimentele din decembrie 1989 236  VI. 8. Acţiuni acoperite ale serviciilor de informaţii sârbeşti 237  VI.8.1. Acţiuni de influenţă, propagandă şi climat 237  VI.8.2. Monitorizarea şi orientarea comunităţilor conaţionalilor din România 238  VI.8.3 Controlul comunităţilor româneşti din spaţiul ex-iugoslav 239  CONCLUZII: 248  ANEXE 253  Slovenia – Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 253  Serbia - Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 255  Muntenegru - Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 258  Croaţia - Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 259  Bosnia şi Herţegovina - Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 260  Macedonia - Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 262  Iosip  Broz  Tito - Repere ale biografiei 264  Cronica operaţiunilor executive externe realizate de U.D.B. (U.D.B.A.) care au avut va scop eliminarea fizică a „ţintelor“ 268  Planul serviciilor secrete elene pentru macedoneni 271  „Umbrela” comunităţii de informaţii a N.A.T.O. şi logistica Al Queda – piloni ai secesiunii republicilor ex – iugoslave 274  Manipularea informaţională specializată şi genocidul de la Srebeniţa 276  Operaţiuni executive speciale ale serviciilor secrete britanice 281  Lideri ai U.C.K. şi traficul cu organe prelevate de la prizonierii sârbi 286  Agenţia de Securitate şi Informaţii (B.I.A.) 288  Românitatea sud-dunăreană - comunităţile româneşti din Balcani: trecut, prezent, viitor 289  Provincia istorică Banat. Banatul românesc. 301  Banatul sârbesc şi Provincia autonomă Vojvodina 301  Date şi informaţii privind pregătirea intervenţiei Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia, România, Iugoslavia şi Austria 309  Cronologia vizitelor lui Iosip Broz Tito în România 319  Întâlnirea de la Vîrşeţ din august 1968 dintre Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito 321  -Stenograma discuţiilor- 321  Origine şi evoluţia istorică a „conflictelor îngheţate” din Balcani 327  Probleme litigioase, riscuri şi vulnerabilităţi de securitate în spaţiul balcanic 337  
  BIBLIOGRAFIE: 354     
    Articol preluat in intregime de pe blogul dlui. Victor Roncea.    ]]></description><pubDate>Wed, 24 Jun 2009 05:57:56 +0000</pubDate><link>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/criminalul-uck-agim-ceku-a-fost-arestat-in-bulgaria/</link><guid>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/criminalul-uck-agim-ceku-a-fost-arestat-in-bulgaria/</guid></item><item><title><![CDATA[Kosovo si Metohia in lacrimi - expozitie in Bucuresti]]></title><description><![CDATA[        
&amp;amp;amp;amp;lt;!--
 /* Style Definitions */
 p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
	{mso-style-parent:"";
	margin:0cm;
	margin-bottom:.0001pt;
	line-height:150%;
	mso-pagination:widow-orphan;
	font-size:12.0pt;
	font-family:"Times New Roman";
	mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
	mso-ansi-language:RO;
	mso-fareast-language:RO;}
@page Section1
	{size:612.0pt 792.0pt;
	margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;
	mso-header-margin:36.0pt;
	mso-footer-margin:36.0pt;
	mso-paper-source:0;}
div.Section1
	{page:Section1;}
--&amp;amp;amp;amp;gt;
    

        Kosovo si Metohia in lacrimi  Editura
PREDANIA şi ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA vă fac cunoscută deschiderea
expoziţiei de fotografii    
a artistului       Milinko Stefanovici,  &nbsp;         intitulată     Kosovo şi             Metohia în lacrimi        , expoziţie     găzduită de Ordinul Arhitecţilor din România la
Bucureşti în str. Verona nr. 19 (zona Cinema Patria, în spatele Librăriei
Cărtureşti),     accesibilă
publicului larg din data de       14 aprilie  &nbsp;   până la 30 aprilie 2009      .          

        &nbsp;        Expoziţia propusă publicului bucureştean este,  &nbsp;   mai precis, un reportaj realizat sub forma
unui   jurnal  &nbsp;   fotografic  , în vara anului 1999, perioadă
în care Armata Iugoslavă s’a retras din Kosovo şi Metohia, iar forţele NATO şi
formaţiunile paramilitare albaneze au preluat controlul asupra regiunii.  
  
          
&amp;amp;amp;amp;lt;!--
 /* Style Definitions */
 p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
	{mso-style-parent:"";
	margin:0cm;
	margin-bottom:.0001pt;
	line-height:150%;
	mso-pagination:widow-orphan;
	font-size:12.0pt;
	font-family:"Times New Roman";
	mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
	mso-ansi-language:RO;
	mso-fareast-language:RO;}
a:link, span.MsoHyperlink
	{mso-style-noshow:yes;
	font-family:"Times New Roman";
	mso-bidi-font-family:"Times New Roman";
	color:#235EA6;
	text-decoration:underline;
	text-underline:single;}
a:visited, span.MsoHyperlinkFollowed
	{color:purple;
	text-decoration:underline;
	text-underline:single;}
@page Section1
	{size:612.0pt 792.0pt;
	margin:70.85pt 70.85pt 70.85pt 70.85pt;
	mso-header-margin:35.4pt;
	mso-footer-margin:35.4pt;
	mso-paper-source:0;}
div.Section1
	{page:Section1;}
--&amp;amp;amp;amp;gt;
      
      Milinko
Stefanovici      , renumit artist fotograf sârb, a fost martorul
represaliilor împotriva locuitorilor de altă etnie decât cea albaneză,
locuitori lipsiţi de apărare, prilej cu care a realizat o serie de fotografii
zguduitoare şi purtătoare ale unui mesaj de excepţie. În egală măsură, artistul
se vădeşte profund preocupat şi de despre cutremurătoarea soartă a bisericilor
ortodoxe din provincia sârbă Kosovo şi Metohia.    

      &nbsp;      

    Membru al Uniunii Artiştilor Plastici
din Serbia,   MILINKO STEFANOVICI   este apreciat ca fiind unul din cei mari
artişti fotografi din toate timpurile de pe teritoriul fostei Republici
Federale Iugoslavia.    

      &nbsp;      

    Născut la 12 martie 1947, în Kostainik,
lângă Krupani, Serbia, deţinător al titlului   &nbsp;    de
Maestru în fotografie al Uniunii Fotografilor din Iugoslavia  ,   MILINKO
STEFANOVICI  &nbsp;     a participat la
numeroase expoziţii naţionale şi internaţionale, obţinând o serie de premii şi
distincţii. În anii 1980 era cunoscut îndeosebi pentru genul de fotografie
„Life”, iar începând cu anii 90 se orientează spre teme din spaţiul duhovnicesc
şi cel al tradiţiei.    

      &nbsp;      

    Redactor, editor şi pedagog, are o mare
influenţă asupra tinerei generaţii de profesionişti ce îşi desfăşoară
activitatea în domeniile jurnalistic şi editorial, dar şi în cadrul unor grupări
artistice, mai ales datorită abordării sale culturale ce îmbină într-o manieră
specifică spiritul tradiţionalul cu cel modern.    
    Aici puteti descarca pliantul PDF al expozitiei     Kosovo si Metohia in lacrimi    .      

              EDITURA PREDANIA        
                

    http://www.predania.ro/noutati.html    

    http://www.rastko.org.yu/fotografija/milinko    

    http://www.rastko.org.yu/kosovo/delo/11587    

    http://www.rastko.org.yu/kosovo/crucified    ]]></description><pubDate>Mon, 13 Apr 2009 14:43:29 +0000</pubDate><link>http://www.kosovo.ro/romania-si-kosovo/kosovo-si-metohia-in-lacrimi-expozitie-in-bucuresti/</link><guid>http://www.kosovo.ro/romania-si-kosovo/kosovo-si-metohia-in-lacrimi-expozitie-in-bucuresti/</guid></item><item><title><![CDATA[Musulmanii albanezi au ucis sarbi pentru trafic de organe]]></title><description><![CDATA[            ]]></description><pubDate>Mon, 13 Apr 2009 04:26:57 +0000</pubDate><link>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/musulmanii-albanezi-au-ucis-sarbi-pentru-trafic-de-organe/</link><guid>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/musulmanii-albanezi-au-ucis-sarbi-pentru-trafic-de-organe/</guid></item><item><title><![CDATA[Sarbi si albanezi torturati in inchisori secrete in Albania si Kosovo]]></title><description><![CDATA[Publicatia online BIRN sustine ca a descoperit probe despre existenta
unor inchisori secrete pe teritoriul Albaniei si Kosovo, inchisori in
care au fost torturati si ucisi sarbi, rromi si albanezi banuiti de
colaborare cu fortele sarbe.    
  
In timpul razboiului din Kosovo, armata sirba a fost acuzata de
nenumarate ori de crime contra civilor, a etnicilor albanezi indeosebi.
In acelasi timp, gherilele Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK) erau
prezentate ca o forta militara al carei principal scop era eliberarea
Kosovo de sub dominatia regimului Milosevici.  
  O investigatie a jurnalistilor din Reteaua Balcanica de Investigatii Media (  BIRN  ), publicata de   Balkan Insight   arata insa ca UCK a mentinut o retea de inchisori in bazele sale militare din Albania si Kosovo, in timpul si dupa terminarea conflictului din 1999.    Bazata pe interviuri cu martori, fosti luptatori UCK si pe unele documente ale ONU, investigatia arata ca au existat sase astfel de inchisori, unde mai multe persoane au fost interogate si torturate.    Unul dintre centrele de detentie a fost la Kukes (Albania) unde cel putin 25 de persoane au fost retinute. Printre acestea se aflau si trei femei albaneze din Kosovo. Cel putin 18 persoane ar fi fost ucise, alte citeva fiind eliberate de catre trupele NATO. Majoritatea celor interogati erau etnici albanezi banuiti de legaturi cu autoritatile sirbesti.    Martorii spun ca unul dintre prizonieri era un fost politist, angajat in timpul regimului Milosevici, si despre care acum nu se mai stie nimic. Un altul era un fost profesor, suspect pentru ca avea un permis de port-arma emis de autoritatile sirbe.    Chiar si dupa terminarea interventiei aeriene a NATO asupra Serbiei a fost mentinut un centru de detentie la Babaloc, in Kosovo. Acolo ar fi fost inchisi in jur de 30 de prizonieri, etnici sirbi si rromi de data aceasta. Despre soarta lor nu se stie nimic in acest moment.    Surse concordante consultate de jurnalistii BIRN arata ca mai multe centre ar fi functionat in Albania, unde au fost dusi sirbi rapiti din Kosovo. Numele mai multor persoane implicate in administrarea inchisorilor ilegale ar fi fost cunoscute de mai mult timp oficialilor din Misiunea Natiunilor Unite in Kosovo (UNMIK).    Una dintre aceste persoane detine si acum o pozitie inalta in sistemul judiciar din Kosovo, dar numele sau nu a fost dezvaluit pentru a nu influenta cercetarile in curs.    Citeste aici   investigatia BIRN   (lb. engleza)     ]]></description><pubDate>Mon, 13 Apr 2009 04:16:14 +0000</pubDate><link>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/sarbi-si-albanezi-torturati-in-inchisori-secrete-in-albania-si-kosovo/</link><guid>http://www.kosovo.ro/stiri-din-kosovo/sarbi-si-albanezi-torturati-in-inchisori-secrete-in-albania-si-kosovo/</guid></item></channel></rss>